Acatistul Sfintelor Cuvioase Nazaria, Olimpiada și Elisabeta (Safta) Brâncoveanu de la Văratec
De este preot, zice: Binecuvântat este Dumnezeul nostru totdeauna, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin, iar de este diacon, monah sau mirean, zice: Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noștri, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-ne pe noi.
Slavă Ție, Dumnezeul nostru, slavă Ție!
Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindenea ești și pe toate le împlinești; Vistierul bunătăților și Dătătorule de viață, vino și Te sălășluiește întru noi și ne curățește pe noi de toată întinăciunea și mântuiește, Bunule, sufletele noastre.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi (de trei ori).
Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh. Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
Preasfântă Treime, miluiește-ne pe noi. Doamne, curățește păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează și vindecă neputințele noastre, pentru numele Tău.
Doamne, miluiește (de trei ori), Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh. Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
Tatăl nostru, Care ești în ceruri, sfințească-se numele Tău, vie împărăția Ta, facă-se voia Ta, precum în cer, așa și pe pământ. Pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi, și ne iartă nouă greșelile noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri. Și nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăvește de cel rău.
Preotul: Că a Ta este împărăția, puterea și slava, a Tatălui și a Fiului și a Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor.
Cântărețul: Amin. Doamne, miluiește (de 12 ori). Și troparele:
Miluiește-ne pe noi, Doamne, miluiește-ne pe noi, că nepricepându-ne de nici un răspuns, această rugăciune aducem ție, ca unui Stăpân, noi, păcătoșii robii Tăi, miluiește-ne pe noi.
Slavă...
Doamne, miluiește-ne pe noi, că întru Tine am nădăjduit; nu Te mânia pe noi foarte, nici pomeni fărădelegile noastre, ci caută și acum ca un Milostiv și ne izbăvește pe noi de vrăjmașii noștri; că Tu ești Dumnezeul nostru și noi suntem poporul Tău; toți lucrul mâinilor Tale și numele Tău chemăm.
Și acum..., al Născătoarei de Dumnezeu:
Ușa milostivirii deschide-o nouă, binecuvântată Născătoare de Dumnezeu Fecioară, ca să nu pierim cei ce nădăjduim întru tine, ci să ne mântuim prin tine din nevoi, că tu ești mântuirea neamului creștinesc.
Apoi:
Cred întru unul Dumnezeu, Tatăl Atotțiitorul, Făcătorul cerului și al pământului, văzutelor tuturor și nevăzutelor.
Și întru unul Domn Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul-Născut, Care din Tatăl S-a născut mai înainte de toți vecii; Lumină din Lumină, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, născut, iar nu fă-cut, Cel de o ființă cu Tatăl, prin Care toate s-au făcut;
Care pentru noi, oamenii, și pentru a noastră mântuire, S-a pogorât din ceruri și S-a întrupat de la Duhul Sfânt și din Maria Fecioara și S-a făcut om;
Și S-a răstignit pentru noi în zilele lui Ponțiu Pilat și a pătimit și S-a îngropat;
Și a înviat a treia zi, după Scripturi.
Și S-a înălțat la ceruri și șade de-a dreapta Tatălui;
Și iarăși va să vină cu slavă, să judece viii și morții, a Cărui împărăție nu va avea sfârșit.
Și întru Duhul Sfânt, Domnul de viață Făcătorul, Care din Tatăl purcede, Cel ce împreună cu Tatăl și cu Fiul este închinat și slăvit, Care a grăit prin proroci.
Întru una, sfântă, sobornicească și apostolească Biserică;
Mărturisesc un Botez întru iertarea păcatelor;
Aștept învierea morților.
Și viața veacului ce va să fie. Amin.
Doamne, miluiește (de 12 ori).
Apoi:
Psalmul 142
Doamne, auzi rugăciunea mea, ascultă cererea mea, întru credincioșia Ta, auzi-mă, întru dreptatea Ta. Să nu intri la judecată cu robul Tău, că nimeni din cei vii nu-i drept înaintea Ta. Vrăjmașul prigonește sufletul meu și viața mea o calcă în picioare; făcutu-m-a să locuiesc în întuneric ca morții cei din veacuri. Mâhnit e duhul în mine și inima mea încremenită înlăuntrul meu. Adusu-mi-am aminte de zilele cele de demult; cugetat-am la toate lucrurile Tale, la faptele mâinilor Tale m-am gândit. Întins-am către Tine mâinile mele, sufletul meu ca un pământ însetoșat. Degrab auzi-mă, Doamne, că a slăbit duhul meu. Nu-ți întoarce fața Ta de la mine, ca să nu mă asemăn celor ce se coboară în mormânt. Fă să aud dimineața mila Ta, că la Tine mi-e nădejdea. Arată-mi calea pe care voi merge, că la Tine am ridicat sufletul meu. Scapă-mă de vrăjmașii mei, că la Tine alerg, Doamne. Învață-mă să fac voia Ta, că Tu ești Dumnezeul meu. Duhul Tău cel bun să mă povățuiască la pământul dreptății. Pentru numele Tău, Doamne, dăruiește-mi viață. Întru dreptatea Ta scoate din necaz sufletul meu. Fă bunătate de stârpește pe vrăjmașii mei și pierde pe toți cei ce necăjesc sufletul meu, că eu sunt robul Tău.
Slavă..., și acum..., Aliluia (de trei ori).
(Troparul)
Doamne, miluiește (de trei ori).
Apoi:
Psalmul 50
Miluiește-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta, și după mulțimea îndurărilor Tale, șterge fărădelegea mea. Mai vârtos mă spală de fărădelegea mea și de păcatul meu mă curățește. Că fărădelegea mea eu o cunosc și păcatul meu înaintea mea este pururea. Ție unuia am greșit și rău înaintea Ta am făcut, așa încât drept ești Tu întru cuvintele Tale și biruitor când vei judeca Tu. Că iată, întru fărădelegi m-am zămislit și în păcate m-a născut maica mea. Că iată, adevărul ai iubit; cele nearătate și cele ascunse ale înțelepciunii Tale mi-ai arătat mie. Stropi-mă-vei cu isop, și mă voi curăți; spăla-mă-vei, și mai vârtos decât zăpada mă voi albi. Auzului meu vei da bucurie și veselie; bucura-se-vor oasele mele cele smerite. Întoarce fața Ta de la păcatele mele și toate fărădelegile mele șterge-le. Inimă curată zidește întru mine, Dumnezeule, și duh drept înnoiește întru cele dinlăuntru ale mele. Nu mă lepăda de la fața Ta și Duhul Tău cel Sfânt nu-L lua de la mine. Dă-mi mie bucuria mântuirii Tale și cu duh stăpânitor mă întărește. Învăța-voi pe cei fără de lege căile Tale și cei necredincioși la Tine se vor întoarce. Izbăvește-mă de vărsarea de sânge, Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele; bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta. Doamne, buzele mele vei deschide și gura mea va vesti lauda Ta. Că de ai fi voit jertfă, Ți-aș fi dat; arderile de tot nu le vei binevoi. Jertfa lui Dumnezeu: duhul umilit, inima înfrântă și smerită Dumnezeu nu o va urgisi. Fă bine, Doamne, întru bună-voirea Ta, Sionului, și să se zidească zidurile Ierusalimului. Atunci vei binevoi jertfa dreptății, prinosul și arderile de tot; atunci vor pune pe altarul Tău viței.
Condacul 1
Pe crucea grea a nevoinței răstignindu-vă, ați ctitorit sfințit lăcaș de rugăciune, o, Nazaria și mare Olimpiada, și cu Safta, cea din neamul Brâncovenilor, pentru care toți strigăm, fericindu-vă: Bucurați-vă, Sfintelor ocrotitoare ale Văratecului!
Icosul 1
Aprinsă v-a fost inima pentru Hristos, Cuvioaselor de Duh purtătoare, că cele pământești lepădând, v-ați arătat părtașe celor cerești; drept aceea, fericindu-vă, grăim unele ca acestea:
Bucură-te, a Treimii întreită solie;
Bucură-te, cu trei străluciri făclie;
Bucură-te, Nazaria de Hristos iubitoare;
Bucură-te, Cuvioasă, a obștii începătoare;
Bucură-te, Olimpiada, a izbânzilor duhovnicești purtătoare;
Bucură-te, că Hristos te-a făcut de cununi primitoare;
Bucură-te, cinstită Safta, lauda cea aleasă a Brâncovenilor;
Bucură-te, că ți-ai îndreptat dorirea spre Domnul domnilor;
Bucură-te, slăvită ceată a sihastrelor;
Bucură-te, sfânt sobor al cuvioaselor;
Bucurați-vă, ale isihastelor îndrumătoare;
Bucurați-vă, ale monahiilor sprijinitoare;
Bucurați-vă, Sfintelor ocrotitoare ale Văratecului!
Condacul 2
Bruma de trup topind-o cu focul asprei viețuiri, sihastre de Dumnezeu întărite v-ați arătat, că focul dragostei de Hristos v-a curățit sufletul, de trei ori fericitelor, și Lui I-ați cântat cu evlavie: Aliluia!
Icosul 2
Caldă rugătoare către Dumnezeu te cunoaștem, Cuvioasă Nazaria, că, primind chemare prin glas îngeresc, ai luat jugul ascultării, nevoindu-te sub povața Sfântului Vasile de la Poiana Mărului, pentru care îți cântăm acestea:
Bucură-te, a îngerului chemare;
Bucură-te, a lui Hristos următoare;
Bucură-te, rază a luminii Cuvântului;
Bucură-te, călăuză pe căile Duhului;
Bucură-te, vale a faptelor bune care nu se ofilesc;
Bucură-te, munte al izbânzilor care nu se risipesc;
Bucură-te, cea cu sfinții în cer șezătoare;
Bucură-te, a noastră din cer păzitoare;
Bucură-te, podoabă a pustnicelor;
Bucură-te, îndrumătoare a monahiilor;
Bucură-te, de virtuți lucrătoare;
Bucură-te, a patimilor biruitoare;
Bucură-te, Sfântă Nazaria, de Dumnezeu purtătoare!
Condacul 3
Domnului rugându-te cu stăruință, te-ai arătat mult nevoitoare, Maică Nazaria, făcându-te următoare Cuviosului Paisie de la Neamț, că, sporind liniștirea, ți-ai curățit inima, dobândind rugăciunea neîncetată și cântând cu îngerii: Aliluia!
Icosul 3
Evlavie având, Cuvioasă Olimpiada, ți-ai părăsit casa împreună cu fiica ta, și îmbrăcând chipul îngeresc, sub povățuirea Sfântului Stareț Paisie, în dumnezeiești cântări, spre Hristos ți-ai înălțat inima; iar noi, văzând faptele tale, grăim așa:
Bucură-te, smicea în cetatea Iașilor răsărită;
Bucură-te, mlădiță în Văratec înflorită;
Bucură-te, rădăcină ce aduci roada harului;
Bucură-te, floare din grădina Raiului;
Bucură-te, că pe Dumnezeu L-ai cinstit prin cântare;
Bucură-te, că în toate te-ai făcut ascultătoare;
Bucură-te, a iubitorilor de Hristos întărire;
Bucură-te, a ctitorilor ocrotire;
Bucură-te, prin care Văratecul tresaltă;
Bucură-te, a sfințeniei măsură înaltă;
Bucură-te, glas vestitor al Ortodoxiei;
Bucură-te, dulceață a psalmodiei;
Bucură-te, Sfântă Olimpiada, temelia Văratecului!
Condacul 4
Fericită ești, Maică Olimpiada, că, dragoste nefățarnică având, i-ai dat Nazariei întâietate, și lui Dumnezeu ai slujit prin iubire, că, stăruind neîncetat în smerenie, ai sporit în lucrarea virtuților, cântând Domnului: Aliluia!
Icosul 4
Glasuri de bucurie să înălțăm, credincioșii, pe Safta Brâncoveanu cântând-o, pe maica celor goi și sărmani și pe cea de-a doua ctitoră a Văratecului; și acesteia cu dragoste să-i zicem, mulțumind, acestea:
Bucură-te, a bunătății făclie;
Bucură-te, a milostivirii solie;
Bucură-te, mângâierea bolnavilor;
Bucură-te, ajutătoarea creștinilor;
Bucură-te, a casei Domnului iubitoare;
Bucură-te, a curții Lui celei cerești locuitoare;
Bucură-te, că în milă I-ai urmat lui Dumnezeu;
Bucură-te, că milostenii tu împărțeai mereu;
Bucură-te, cea asemenea Părintelui orfanilor;
Bucură-te, miloasă maică a sărmanilor;
Bucură-te, livadă cu bune fapte;
Bucură-te, izvor al rugăciunii curate;
Bucură-te, Sfântă Elisabeta, limanul bolnavilor!
Condacul 5
Haină de nuntă, Cuvioasă Elisabeta, ca o preaînțeleaptă ți-ai țesut din faptele milei; și, în suflet untdelemn adunând, ca fecioarele înțelepte ți-ai gătit candela și Mirelui Hristos cântai neîncetat: Aliluia!
Icosul 5
Iată, îngerii din ceruri s-au minunat de nevoințele voastre, că, biruind neputințele firii, cu bărbăție ați răbdat ispitele și, prin lucrarea rugăciunii, v-ați făcut asemenea cu cei fără de trup, dobândind îndrăznire la tronul Celui Preaînalt, pentru care cântăm:
Bucurați-vă, lăcașuri ale smereniei;
Bucurați-vă, vase alese ale curăției;
Bucurați-vă, râuri ale vieții sihăstrești;
Bucurați-vă, izvoare ale vetrei monahicești;
Bucurați-vă, prin care se alungă întunericul necredinței;
Bucurați-vă, prin care dobândim întărirea conștiinței;
Bucurați-vă, ale Bisericii cu adevărat iubitoare;
Bucurați-vă, ale Edenului flori binemirositoare;
Bucurați-vă, prin care smerita cugetare se vădește;
Bucurați-vă, prin care nevinovăția se cinstește;
Bucurați-vă, chipuri luminoase ale ascultării;
Bucurați-vă, roade curate ale răbdării;
Bucurați-vă, Sfintelor ocrotitoare ale Văratecului!
Condacul 6
Începătoare v-ați făcut vieții de obște în Mănăstirea Văratec și, nevoindu-vă cu asprime, ați primit întărire și ajutor în ostenelile monahicești de la Sfinții Paisie și Iosif, cu care împreună cântați lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul 6
Jertfa buzelor tale, neîncetata chemare a numelui lui Iisus, ai adus-o pururea înaintea Domnului, Cuvioasă Nazaria, iar aceasta a fost primită de Hristos, care te-a binecuvântat cu mari daruri; pentru aceea, cântăm:
Bucură-te, cea mare în cugetare;
Bucură-te, cea pururea rugătoare;
Bucură-te, lucrătoare a înfrânării și a postului;
Bucură-te, cea întrarmată cu armele Duhului;
Bucură-te, că, în bătrâneți curate, la Cel veșnic te-ai mutat;
Bucură-te, că Duhul Sfânt prin tine minunat a lucrat;
Bucură-te, floare a Ceahlăului frumos înflorită;
Bucură-te, cea prin Sfântul Paisie la noi răsădită;
Bucură-te, mireasmă a vieții celei curate;
Bucură-te, văzătoare a luminii necreate;
Bucură-te, dreptar al cunoștinței;
Bucură-te, chip al nevoinței;
Bucură-te, Sfântă Nazaria, de Dumnezeu purtătoare!
Condacul 7
Lumii murind, prin aspre nevoințe, ai luat mari daruri de la Dumnezeu, vindecând de boală pe Olimpiada, iar ea, degrabă ridicând Văratecul, te-a așezat stareță, Maică Nazaria, cântând împreună cu tine: Aliluia!
Icosul 7
Mult a cugetat inima ta la puterea Celui de Sus, Cuvioasă Olimpiada, și sfânt lăcaș ai căutat să ridici, întru care să se laude pururea numele Ziditorului tuturor; iar noi, privind cu luare aminte la faptele tale, grăim:
Bucură-te, prin care Hristos Se slăvește;
Bucură-te, prin care Veliar se tânguiește;
Bucură-te, porumbiță curată a Raiului;
Bucură-te, căprioară iubită a Domnului;
Bucură-te, culme a smereniei, după chipul lui Hristos;
Bucură-te, rază a iubirii, aducătoare de duhovnicesc folos;
Bucură-te, cea împodobită de cununa răbdării;
Bucură-te, cea îmbrăcată cu puterea Crucii;
Bucură-te, că dai ambrozia harului;
Bucură-te, că împarți nectarul Duhului;
Bucură-te, prin care luăm întărire;
Bucură-te, prin care dobândim mijlocire;
Bucură-te, Sfântă Olimpiada, temelia Văratecului!
Condacul 8
Nespusă este osteneala ta, Cuvioasă Olimpiada, că, întemeind Mănăstirea Văratec, de toate ale ei te-ai îngrijit și vitejește sufletul ți-ai pus pentru cei ce erau în primejdie, căutând la binele aproapelui și cântând neîncetat: Aliluia!
Icosul 8
Odă înălțând Domnului, Cuvioasă Elisabeta, grăiai dimpreună cu Psalmistul: Milele Tale, Doamne, în veac le voi cânta! Și, înmulțind milostenia, te-ai făcut lăcaș al virtuților, pentru care îți cântăm:
Bucură-te, a milei revărsare nouă;
Bucură-te, a Zilei a opta rouă;
Bucură-te, vindecătoare neostenită;
Bucură-te, dăruitoare de toți pomenită;
Bucură-te, că ai schimbat cele de aici cu cereștile averi;
Bucură-te, că ai purtat cu dragoste ale fraților poveri;
Bucură-te, a strigării bolnavilor auzire;
Bucură-te, a faptelor dragostei dovedire;
Bucură-te, Tavita nouă a harului;
Bucură-te, arvuna milelor Domnului;
Bucură-te, urcior care răcorești însetații;
Bucură-te, mână care miluiești săracii;
Bucură-te, Sfântă Elisabeta, limanul bolnavilor!
Condacul 9
Preacinstită haină ai îmbrăcat, intrând în cămara Mirelui, Cuvioasă Elisabeta, că, neștiind stânga ce face dreapta, cu râvnă ai lucrat în taină faptele milosteniei, porunca lui Hristos împlinind și pururea cântând: Aliluia!
Icosul 9
Raze luminoase v-ați arătat, Cuvioaselor, că Văratecul l-ați preschimbat în lăcaș al izbânzilor duhovnicești și, aspru nevoindu-vă, de cerești cununi v-ați învrednicit; iar noi, luând aminte, cântăm unele ca acestea:
Bucurați-vă, ale noastre păzitoare;
Bucurați-vă, ale creștinilor mijlocitoare;
Bucurați-vă, rugătoare la tronul Stăpânului;
Bucurați-vă, călăuzitoare pe căile Domnului;
Bucurați-vă, cele ce Văratecul ați sfințit și îl sfințiți;
Bucurați-vă, cele ce, rugându-vă, în ispite ne întăriți;
Bucurați-vă, prin care România se veselește;
Bucurați-vă, prin care glia Moldovei se cinstește;
Bucurați-vă, Văratecul astăzi cântă;
Bucurați-vă, Biserica toată cuvântă;
Bucurați-vă, prin care aflăm ocrotire;
Bucurați-vă, prin care luăm îndulcire;
Bucurați-vă, Sfintelor ocrotitoare ale Văratecului!
Condacul 10
Solind către Domnul prin ale voastre rugăciuni, ție, Sfântă Olimpiada, mulțumire-ți aduce obștea Văratecului, ca și Elisabetei și Nazariei, că nu numai temei v-ați făcut ei, ci și ocrotitoare, cântând neîncetat lui Hristos: Aliluia!
Icosul 10
Știutorului de inimi, Care vede întru ascuns, te-ai arătat plăcută, înțeleaptă Nazaria, că slava cea deșartă ai călcat-o, lepădând cele ale lumii, iar, noi, văzând smerenia ta, lăudăm pe Dumnezeu, și cântăm ție:
Bucură-te, al nepătimirii crin;
Bucură-te, al cetei viclene chin;
Bucură-te, mireasă preaiubită a Mirelui;
Bucură-te, stâlpul cel de foc al neamului;
Bucură-te, rugăciune curată ce izvorăști desăvârșirea;
Bucură-te, temei neclintit ce aperi neprihănirea;
Bucură-te, în cereștile corturi locuitoare;
Bucură-te, spre Hristos îndrumătoare;
Bucură-te, comoară a bunătăților;
Bucură-te, cămară a vindecărilor;
Bucură-te, că tai patimile sufletești;
Bucură-te, că din boală ne izbăvești;
Bucură-te, Sfântă Nazaria, de Dumnezeu purtătoare!
Condacul 11
Toți cei credincioși te au acoperământ și scut, Cuvioasă Nazaria, că, pomenirea ta săvârșind, cu credință și cu evlavie slăvesc pe Cel ce te-a slăvit, lăcaș minunat al harului făcându-te, pentru care noi, cu evlavie, cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul 11
Ție, Cuvioasă Olimpiada, îți aducem mulțumire, că prealuminoasă grădină i-ai închinat Maicii lui Dumnezeu, în ea adunând suflete iubitoare de mântuire; pentru care, lăudându-te, îți grăim:
Bucură-te, pământ adăpat de Duhul;
Bucură-te, cuvânt întărit cu lucrul;
Bucură-te, săditoare a florii virtuților;
Bucură-te, că te-ai asemănat sfinților;
Bucură-te, turturea, care în lăcaș ceresc te-ai sălășluit;
Bucură-te, luminată rândunea ce pustia ai iubit;
Bucură-te, harnică albină cu miere cerească;
Bucură-te, nectar, ce hrănești obștea mănăstirească;
Bucură-te, prin care patimile se liniștesc;
Bucură-te, prin care darurile sporesc;
Bucură-te, izvod cinstit al nevoințelor;
Bucură-te, izvor curat al virtuților;
Bucură-te, Sfântă Olimpiada, temelia Văratecului!
Condacul 12
Urmând Domnului, porumbiță dumnezeiască, având aripi poleite cu nevoința și smerenia, Cuvioasă Olimpiada, ai adunat păsări cuvântătoare, duhovnicească obște, și de cursele celui viclean scăpându-le, pe toate le învățai să cânte Ziditorului: Aliluia!
Icosul 12
Văzând râvna ta Știutorul inimilor și cunoscându-ți faptele bineplăcute săvârșite în ascuns, ți-a răsplătit ție, în cetele Sfinților proslăvindu-te, pentru care, toți cinstindu-te, cu bucurie îți cântăm unele ca acestea:
Bucură-te, măslin care rodești milostiviri;
Bucură-te, înalt chiparos al bunei făptuiri;
Bucură-te, că ai înmulțit talantul Stăpânului;
Bucură-te, că în orice sărac vedeai chipul Domnului;
Bucură-te, cea pe care faptele cu tărie o vestesc;
Bucură-te, cea pe care vorbele tuturor o cinstesc;
Bucură-te, cea cu putere și podoabă îmbrăcată;
Bucură-te, cea de bărbatul tău pururea lăudată;
Bucură-te, revărsare a milelor Domnului;
Bucură-te, mănunchi al florilor sufletului;
Bucură-te, de Dumnezeu încununată;
Bucură-te, de noi prealăudată;
Bucură-te, Sfântă Elisabeta, limanul bolnavilor!
Condacul 13
Zicem vouă, de trei ori fericitelor Maici Nazaria, Olimpiada și Elisabeta, ocrotitoarele Mănăstirii Văratec: Primind acum aceste laude, revărsați peste noi razele dumnezeieștilor bunătăți, păzindu-ne, ca totdeauna în pace să cântăm lui Dumnezeu: Aliluia! (acest condac se zice de trei ori)
Apoi se zice Icosul 1 și Condacul 1
Icosul 1
Aprinsă v-a fost inima pentru Hristos, Cuvioaselor de Duh purtătoare, că cele pământești lepădând, v-ați arătat părtașe celor cerești; drept aceea, fericindu-vă, grăim unele ca acestea:
Bucură-te, a Treimii întreită solie;
Bucură-te, cu trei străluciri făclie;
Bucură-te, Nazaria de Hristos iubitoare;
Bucură-te, Cuvioasă, a obștii începătoare;
Bucură-te, Olimpiada, a izbânzilor duhovnicești purtătoare;
Bucură-te, că Hristos te-a făcut de cununi primitoare;
Bucură-te, cinstită Safta, lauda cea aleasă a Brâncovenilor;
Bucură-te, că ți-ai îndreptat dorirea spre Domnul domnilor;
Bucură-te, slăvită ceată a sihastrelor;
Bucură-te, sfânt sobor al cuvioaselor;
Bucurați-vă, ale isihastelor îndrumătoare;
Bucurați-vă, ale monahiilor sprijinitoare;
Bucurați-vă, Sfintelor ocrotitoare ale Văratecului!
Condacul 1
Pe crucea grea a nevoinței răstignindu-vă, ați ctitorit sfințit lăcaș de rugăciune, o, Nazaria și mare Olimpiada, și cu Safta, cea din neamul Brâncovenilor, pentru care toți strigăm, fericindu-vă: Bucurați-vă, Sfintelor ocrotitoare ale Văratecului!
Rugăciune
Sfintelor Cuvioase Maici Nazaria, Olimpiada și Elisabeta, ctitore ale Mănăstirii Văratec și mari rugătoare către Dumnezeu, care bine v-ați nevoit și ați primit în ceruri cununa cea neveștejită a sfințeniei, căutați spre noi, cei împovărați de multe păcate, și, primind puțina noastră rugăciune, cereți de la Dumnezeu, pentru noi, pace, bună înțelegere și dragoste frățească, spre a urma pilda cea nepieritoare a viețuirii voastre. Cu îndrăznirea pe care ați dobândit-o la Dumnezeu, rugați-L să ne izbăvească de robia păcatelor și de tot răul, nevoia și necazul. Auziți rugăciunea noastră și o duceți înaintea Preasfintei Treimi, de a Cărei lumină vă bucurați, încât și noi, cei ce vă lăudăm, să ne învrednicim de veșnica fericire, cinstind pe Tatăl și pe Fiul și pe Sfântul Duh, în vecii vecilor. Amin.