Acatistul Sfintei Cuvioase Otilia

Acatistul Sfintei Cuvioase Otilia

De este preot, zice: Binecuvântat este Dumnezeul nostru totdeauna, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin, iar de este diacon, monah sau mirean, zice: Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noștri, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-ne pe noi.

Slavă Ție, Dumnezeul nostru, slavă Ție!

Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindenea ești și pe toate le împlinești; Vistierul bunătăților și Dătătorule de viață, vino și Te sălășluiește întru noi și ne curățește pe noi de toată întinăciunea și mântuiește, Bunule, sufletele noastre.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi (de trei ori).

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh. Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.


Preasfântă Treime, miluiește-ne pe noi. Doamne, curățește păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează și vindecă neputințele noastre, pentru numele Tău.

Doamne, miluiește (de trei ori), Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh. Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.


Tatăl nostru, Care ești în ceruri, sfințească-se numele Tău, vie împărăția Ta, facă-se voia Ta, precum în cer, așa și pe pământ. Pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi, și ne iartă nouă greșelile noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri. Și nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăvește de cel rău.


Preotul: Că a Ta este împărăția, puterea și slava, a Tatălui și a Fiului și a Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor.

Cântărețul: Amin. Doamne, miluiește (de 12 ori). Și troparele:


Miluiește-ne pe noi, Doamne, miluiește-ne pe noi, că nepricepându-ne de nici un răspuns, această rugăciune aducem ție, ca unui Stăpân, noi, păcătoșii robii Tăi, miluiește-ne pe noi.

Slavă...

Doamne, miluiește-ne pe noi, că întru Tine am nădăjduit; nu Te mânia pe noi foarte, nici pomeni fărădelegile noastre, ci caută și acum ca un Milostiv și ne izbăvește pe noi de vrăjmașii noștri; că Tu ești Dumnezeul nostru și noi suntem poporul Tău; toți lucrul mâinilor Tale și numele Tău chemăm.

Și acum..., al Născătoarei de Dumnezeu:

Ușa milostivirii deschide-o nouă, binecuvântată Născătoare de Dumnezeu Fecioară, ca să nu pierim cei ce nădăjduim întru tine, ci să ne mântuim prin tine din nevoi, că tu ești mântuirea neamului creștinesc.

Apoi:


Cred întru unul Dumnezeu, Tatăl Atotțiitorul, Făcătorul cerului și al pământului, văzutelor tuturor și nevăzutelor.

Și întru unul Domn Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul-Născut, Care din Tatăl S-a născut mai înainte de toți vecii; Lumină din Lumină, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, născut, iar nu fă-cut, Cel de o ființă cu Tatăl, prin Care toate s-au făcut;

Care pentru noi, oamenii, și pentru a noastră mântuire, S-a pogorât din ceruri și S-a întrupat de la Duhul Sfânt și din Maria Fecioara și S-a făcut om;

Și S-a răstignit pentru noi în zilele lui Ponțiu Pilat și a pătimit și S-a îngropat;

Și a înviat a treia zi, după Scripturi.

Și S-a înălțat la ceruri și șade de-a dreapta Tatălui;

Și iarăși va să vină cu slavă, să judece viii și morții, a Cărui împărăție nu va avea sfârșit.

Și întru Duhul Sfânt, Domnul de viață Făcătorul, Care din Tatăl purcede, Cel ce împreună cu Tatăl și cu Fiul este închinat și slăvit, Care a grăit prin proroci.

Întru una, sfântă, sobornicească și apostolească Biserică;

Mărturisesc un Botez întru iertarea păcatelor;

Aștept învierea morților.

Și viața veacului ce va să fie. Amin.

Doamne, miluiește (de 12 ori).


Apoi:

Psalmul 142


Doamne, auzi rugăciunea mea, ascultă cererea mea, întru credincioșia Ta, auzi-mă, întru dreptatea Ta. Să nu intri la judecată cu robul Tău, că nimeni din cei vii nu-i drept înaintea Ta. Vrăjmașul prigonește sufletul meu și viața mea o calcă în picioare; făcutu-m-a să locuiesc în întuneric ca morții cei din veacuri. Mâhnit e duhul în mine și inima mea încremenită înlăuntrul meu. Adusu-mi-am aminte de zilele cele de demult; cugetat-am la toate lucrurile Tale, la faptele mâinilor Tale m-am gândit. Întins-am către Tine mâinile mele, sufletul meu ca un pământ însetoșat. Degrab auzi-mă, Doamne, că a slăbit duhul meu. Nu-ți întoarce fața Ta de la mine, ca să nu mă asemăn celor ce se coboară în mormânt. Fă să aud dimineața mila Ta, că la Tine mi-e nădejdea. Arată-mi calea pe care voi merge, că la Tine am ridicat sufletul meu. Scapă-mă de vrăjmașii mei, că la Tine alerg, Doamne. Învață-mă să fac voia Ta, că Tu ești Dumnezeul meu. Duhul Tău cel bun să mă povățuiască la pământul dreptății. Pentru numele Tău, Doamne, dăruiește-mi viață. Întru dreptatea Ta scoate din necaz sufletul meu. Fă bunătate de stârpește pe vrăjmașii mei și pierde pe toți cei ce necăjesc sufletul meu, că eu sunt robul Tău.


Slavă..., și acum..., Aliluia (de trei ori).

(Troparul)

Doamne, miluiește (de trei ori).


Apoi:

Psalmul 50


Miluiește-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta, și după mulțimea îndurărilor Tale, șterge fărădelegea mea. Mai vârtos mă spală de fărădelegea mea și de păcatul meu mă curățește. Că fărădelegea mea eu o cunosc și păcatul meu înaintea mea este pururea. Ție unuia am greșit și rău înaintea Ta am făcut, așa încât drept ești Tu întru cuvintele Tale și biruitor când vei judeca Tu. Că iată, întru fărădelegi m-am zămislit și în păcate m-a născut maica mea. Că iată, adevărul ai iubit; cele nearătate și cele ascunse ale înțelepciunii Tale mi-ai arătat mie. Stropi-mă-vei cu isop, și mă voi curăți; spăla-mă-vei, și mai vârtos decât zăpada mă voi albi. Auzului meu vei da bucurie și veselie; bucura-se-vor oasele mele cele smerite. Întoarce fața Ta de la păcatele mele și toate fărădelegile mele șterge-le. Inimă curată zidește întru mine, Dumnezeule, și duh drept înnoiește întru cele dinlăuntru ale mele. Nu mă lepăda de la fața Ta și Duhul Tău cel Sfânt nu-L lua de la mine. Dă-mi mie bucuria mântuirii Tale și cu duh stăpânitor mă întărește. Învăța-voi pe cei fără de lege căile Tale și cei necredincioși la Tine se vor întoarce. Izbăvește-mă de vărsarea de sânge, Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele; bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta. Doamne, buzele mele vei deschide și gura mea va vesti lauda Ta. Că de ai fi voit jertfă, Ți-aș fi dat; arderile de tot nu le vei binevoi. Jertfa lui Dumnezeu: duhul umilit, inima înfrântă și smerită Dumnezeu nu o va urgisi. Fă bine, Doamne, întru bună-voirea Ta, Sionului, și să se zidească zidurile Ierusalimului. Atunci vei binevoi jertfa dreptății, prinosul și arderile de tot; atunci vor pune pe altarul Tău viței.


Condacul 1


Evlavioșii tăi părinți au implorat cerul să le acorde binecuvântarea unui copil. Dar când ai venit pe lume, dezamăgit că nu are un băiat și că ești oarbă, tatăl tău te-a considerat drept un blestem și te-a alungat, făcându-ne să strigăm către Dumnezeu: Bucură-te, Sfântă Otilia, prin care Hristos ne dă vindecarea!


Icosul 1


Ai fost dusă într-un loc îndepărtat să nu te poată vedea cei ce aveau vedere. Căci dându-ți viață, aceștia ți-au refuzat iubirea. Mama ta te-a încredințat Maicii Domnului și lui Hristos. Sub sfânta lor ocrotire, ai fost salvată, pentru ca noi să îți strigăm:

Bucură-te, că Domnul te-a pus deoparte de la naștere;

Bucură-te, care ai fost înfiată de cer;

Bucură-te, care ai avut frate pe Hristos;

Bucură-te, care ai avut mamă pe Mama celor credincioși;

Bucură-te, care încă din copilărie ai primit ocrotirea de sus;

Bucură-te, care ai ținut ochii închiși peste această lume crudă;

Bucură-te, Bucură-te, Sfântă Otilia, prin care Hristos ne dă vindecarea!


Condacul 2


Pentru a nu provoca furia tatălui tău, ai încetat să exiști în lumea dimprejurul lui. Și cum se vorbea de această misterioasă fetiță nobilă pe care o creștea o prietenă a mamei tale, aceasta a trebuit să se resemneze îndepărtându-te și mai mult și să te încredințeze lui Dumnezeu, Căruia Îi strigăm: Aliluia!


Icosul 2


Ai fost exilată pe pământ, încredințată călugărințelor de la Baume, unde ai fost primită cu bucurie, iar stareța ți-a oferit afecțiunea ei maternă. Ai crescut astfel în ritmul laudelor către Dumnezeu și ai respirat tămâia cântărilor înalțate către El, iar noi îți spunem:

Bucură-te, care ai fost crescută în rugăciune;

Bucură-te, care ai fost legănată de psalmi;

Bucură-te, care ai cunoscut Iubirea cerească încă din leagăn;

Bucură-te, care nu ai știut de rău din fragedă vârstă;

Bucură-te, care ai fost ocrotită în limanul lui Dumnezeu;

Bucură-te, care ai crescut în jertfa Iubirii;

Bucură-te, Sfântă Otilia, prin care Hristos ne dă vindecarea!


Condacul 3


Din frageda ta vârstă ai fost educată în credință. Lipsită de lumina ochilor, ai primit din abundență lumina cerească, venită în lume spre a salva pe păcătoșii care recunoscători strigă către Dumnezeu: Aliluia!


Icosul 3


Deși nu puteai merge pe potecile pământești, inima ta prin rugăciune vizita Împărăția cerurilor și se deschidea dragostei Celui Răstignit, îndemnându-te spre virtute și devotament. Minunându-ne de înțelepciunea ta timpurie și de răbdarea ta, te aclamăm astfel:

Bucură-te, copilaș venit la Hristos;

Bucură-te, porumbel în templul lui Dumnezeu;

Bucură-te, ofranda nevinovăției;

Bucură-te, sacrificiul purității (jertfa curăției);

Bucură-te, laudă plăcută;

Bucură-te, fecioară înțeleaptă;

Bucură-te, Sfântă Otilia, prin care Hristos ne dă vindecarea!


Condacul 4


Episcopul Erhard (Sfântul Erhard) din Regensburg a avut într-o zi o viziune. Dumnezeu îi cerea să meargă la Mănăstirea din Baume pentru a boteza acolo o slujitoare a lui Hristos oarbă și să îi dea numele de Otilia ca să-și dobândească vederea și să strige: Aliluia!


Icosul 4


Ai primit revelația sfântă a Duhului la doisprezece ani, iar printr-o minune dumnezeiască ți-a fost dat să capeți vederea ochilor. Atunci, episcopul Erhard (Sfântul Erhard) a binecuvântat un voal pe care l-a pus pe capul tău, anunțând că Dumnezeu avea să îți dăruiască și alte binecuvântări minunate pentru care și noi îți spunem așa:

Bucură-te, care ai văzut Lumina în ziua botezului tău;

Bucură-te, pe care Dumnezeu te-a arătat vrednicului ierarh;

Bucură-te, întărirea celor botezați;

Bucură-te, exemplul măreției tainelor;

Bucură-te, speranța binecuvântărilor dumnezeiești;

Bucură-te, rezervor al minunilor lui Dumnezeu;

Bucură-te, Sfântă Otilia, prin care Hristos ne dă vindecarea!


Condacul 5


Hidulphe, fratele episcopului Erhard, luând parte la minune, a mers să anunțe vestea cea bună tatălui tău. Începând să-i fie rușine la amintirea josniciei sale, acesta nu a vrut nicicum să te aducă înapoi, ci te-a lăsat să te întărești în virtute, exclamând către Dumnezeu: Aliluia!


Icosul 5


Înflăcărarea zelului tău și profunzimea devotamentului te-au făcut să egalezi în înțelepciune pe călugărițele de la Baume, tu care nu depuseseși voturile decât în inima și faptele tale. Admirându-ți desăvârșita înaintare anevoiasă pe cale, te lăudăm așa:

Bucură-te, triumf al virtuții;

Bucură-te, bucuria ascezei;

Bucură-te, elan neprihănit către Dumnezeu;

Bucură-te, cuvântare vie;

Bucură-te, jertfă discretă;

Bucură-te, duhovnicie întrupată;

Bucură-te, Sfântă Otilia, prin care Hristos ne dă vindecarea!


Condacul 6


Dumnezeu binecuvântase pe tatăl tău dăruindu-i patru fii și o altă fiică. Auzind vorbindu-se de Hugues, fratele tău, ai vrut să îl cunoști și i-ai scris să mijlocească la tatăl vostru ca să accepte întoarcerea ta. Recunoscând marea ta gingășie și înălțare spirituală, Hugues a acceptat, cântând lui Dumnezeu: Aliluia!


Icosul 6


Tatăl tău a refuzat rugămințele convingătoare ale fratelui tău. Atunci Hugues, gândindu-se că doar prezența ta l-ar convinge, te-a chemat la el. Ți-ai luat la revedere de la Baume și ai început, afundată în rugăciune, călătoria spre tandrețea casei părintești. Admirând puterea ta de iertare și de îndurare, îți zicem așa:

Bucură-te, care a vrut să cinstești pe tatăl tău și pe mama ta;

Bucură-te, că ai revenit pe meleagurile nefericirii tale;

Bucură-te, că ai știut să ierți;

Bucură-te, dulceața îndurării;

Bucură-te, pilda binefacerii;

Bucură-te, modelul iubirii de fiică și de frate;

Bucură-te, Sfântă Otilia, prin care Hristos ne dă vindecarea!


Condacul 7


Când te-a văzut, tatăl tău s-a enervat, lovindu-l pe fratele tău pentru neascultare. Dar tu te-ai aruncat la picioarele lui și i-ai sărutat mâinile. Îmbrățișându-te, acesta a uitat de mânie și te-a primit, iar inima ta a cântat către Dumnezeu: Aliluia!


Icosul 7


Mama ta ți-a sărutat ochii pentru care tatăl tău te respinsese, dar prin care Tatăl ceresc Își manifesta iubirea și harul în tine. Te-ai întors în tandrețea maternă căci gingășia, modestia vieții și binefacerile tale au știut mai bine decât cuvintele să-l convingă pe tatăl tău. Fie ca acest dar al unei vieți exemplare să ne fie dat și nouă care îți spunem așa:

Bucură-te, împăcare în Hristos;

Bucură-te, amfora păcii;

Bucură-te, simplitatea sufletului în Dumnezeu;

Bucură-te, giuvaer prețios al fraternității;

Bucură-te, comoara bunătății;

Bucură-te, dulce convingere a slăbiciunii;

Bucură-te, Sfântă Otilia, prin care Hristos ne dă vindecarea!


Condacul 8


Tatăl tău a dorit să îți procure prin căsătorie bogăția acestei lumi. Conștientă de planurile sale, tu ai refuzat nunta căci năzuiai la sfânta singurătate a monahismului. Însă tatăl tău nu a vrut deloc să audă despre chemarea de la Baume care răsuna în inima ta. Iar tu ai suportat încercarea în rugăciune, strigând către Dumnezeu în lacrimi: Aliluia!


Icosul 8


Nu ai vrut ca mire decât pe Mântuitorul Hristos. În acest scop, ai reluat în secret drumul exilului. Deghizată în cerșetoare, ai traversat Rinul și descoperind un adăpost singuratic îndepărtat, ai trăit departe de lume. În fața rezistenței tale la mirajele lumii moderne, îți strigăm cu fervoare așa:

Bucură-te, mireasa lui Hristos;

Bucură-te, iubitoare de viață monahală;

Bucură-te, apărătoare a sfintei singurătăți;

Bucură-te, scut al călugărilor și călugărițelor;

Bucură-te, consolidarea chemărilor;

Bucură-te, fortăreață de neînvins a Duhului;

Bucură-te, Sfântă Otilia, prin care Hristos ne dă vindecarea!


Condacul 9


Neputându-ți zdrobi hotărârea, tatăl tău ți-a acceptat vocația sfântă. Ți-a oferit un castel unde tu să poți organiza, așa cum știai mai bine, o mănăstire de fecioare care să strige fără încetare către Dumnezeu: Aliluia!


Icosul 9


Obștea ta a primit cele mai bune tinere din țară. Ai oferit lui Hristos biserici și capele fără număr, unde albine sfinte, monahiile, își ofereau ca mierea rugăciunile, nevoința și întreaga lor viață. Școliți prin viața ta, ca măicuțele te aclamăm:

Bucură-te, ziditoare a bisericilor lui Dumnezeu;

Bucură-te, orientare spirituală a asceților;

Bucură-te, cârmuitoarea rugăciunii;

Bucură-te, mândria monahismului;

Bucură-te, fala cuvântării;

Bucură-te, liman de viață duhovnicească;

Bucură-te, Sfântă Otilia, prin care Hristos ne dă vindecarea!


Condacul 10


Dorind fără încetare să-ți amintești de Sfânta Treime, ai plantat trei tei aproape de mănăstirea ta. Ai dedicat bisericile și capelele tale Maicii Domnului, Sfintei și de viață dătătoare Cruci și Sfântului Ioan Botezătorul, înălțându-ți spre Dumnezeu vocea sfântă pentru a zice: Aliluia!


Icosul 10


Ai construit paraclisul Sfântului Ioan Botezătorul și Înaintemergătorul Domnului pentru a cinsti ziua sfântului tău botez. Dumnezeu te-a binecuvântat încă și mai îndestulat căci a trimis la tine pe Sfântul Apostol Petru cu cetele îngerești pentru târnosire. În această capelă ai fost așezată pentru ca noi să-ți putem cânta:

Bucură-te, care ai fost vrednică de gazde cerești;

Bucură-te, ca l-ai primit pe Apostolul Petru în lumea aceasta;

Bucură-te, înger în trup;

Bucură-te, cunoscătoarea harului;

Bucură-te, binecuvântare neîndoielnică;

Bucură-te, stâlpul Bisericii;

Bucură-te, Sfântă Otilia, prin care Hristos ne dă vindecarea!


Condacul 11


Ducând o viață de asceză dură, îți petreceai nopțile în privegheri în genunchi, îngăduindu-ți odihna doar pe o blană de urs netăbăcită. Trăind această viață dură, ai vrut să îndulcești traiul pelerinilor de la lăcășurile de închinăciune din vecinătate. Ai construit pentru ei casă de oaspeți și o biserică dedicată Sfântului Nicolae. Pentru aceasta, aduceau mulțumiri lui Dumnezeu zicând: Aliluia!


Icosul 11


Atrași de exemplul tău minunat și jovial, părinții tăi au hotărât la vârstă înaintată să închine ultimele lor zile lui Dumnezeu. Au vrut să-L aștepte în sfânta tovărășie a singuraticelor afierosite lui Hristos și în brațele tale i-ai predat Părintelui Luminilor, după ce se retrăseseră din lume pentru a ți se alătura. Inspiră-ne, de asemenea, și nouă sfinte hotărâri, în timp ce îți zicem:

Bucură-te, exemplu de sfințenie;

Bucură-te, model de viață desăvârșită;

Bucură-te, insuflătoare de decizii sfinte;

Bucură-te, stelă luminoasă pe Cale;

Bucură-te, ecou al armoniei cerești;

Bucură-te, rază de soare duhovnicesc;

Bucură-te, Sfântă Otilia, prin care Hristos ne dă vindecarea!


Condacul 12


Fără întrerupere ai îngrijit cu iubire bolnavii și chiar ai îmbrățișat un lepros din fața căruia te dăduseși inițial la o parte. Găsind pe cale un rănit și neavând apă, ai lovit o stâncă și credința ta în Hristos a făcut să țâșnească apă. În fața încrederii tale imense în Dumnezeu, Îi strigăm Lui: Aliluia!


Icosul 12


Sursa de apă pe care ai făcut-o să izvorască asemenea lui Moise în deșert a devenit izvor de nenumărate vindecări și apa vindecătoare care a ieșit de acolo continuă să vădească fervoarea rugăciunii tale, vindecând pe cei care îți strigă așa:

Bucură-te, mijlocitoare de folos în fața Împăratului slavei;

Bucură-te, vindecare a mulțimilor;

Bucură-te, speranță a celor fără speranță;

Bucură-te, balsam pe răni;

Bucură-te, minune a iubirii lui Hristos;

Bucură-te, scăpare de orbire;

Bucură-te, Sfântă Otilia, prin care Hristos ne dă vindecarea!


Condacul 13


Ai cunoscut ora adormirii tale și ai anunțat-o surorilor din mănăstire. Rugându-se pentru tine, au văzut un înger aducându-ți Sfânta Împărtășanie, iar în ziua în care era prăznuită Sfânta Lucia, ai închis ochii pentru a-i deschide în Lumina cerească. Corpul tău a răspândit o mireasmă suavă care a îmbălsămat rugăciunea lor în timp ce-ți cântau: Aliluia! (acest condac se zice de trei ori)


Apoi se zice Icosul 1 și Condacul 1


Icosul 1


Ai fost dusă într-un loc îndepărtat să nu te poată vedea cei ce aveau vedere. Căci dându-ți viață, aceștia ți-au refuzat iubirea. Mama ta te-a încredințat Maicii Domnului și lui Hristos. Sub sfânta lor ocrotire, ai fost salvată, pentru ca noi să îți strigăm:

Bucură-te, că Domnul te-a pus deoparte de la naștere;

Bucură-te, care ai fost înfiată de cer;

Bucură-te, care ai avut frate pe Hristos;

Bucură-te, care ai avut mamă pe Mama celor credincioși;

Bucură-te, care încă din copilărie ai primit ocrotirea de sus;

Bucură-te, care ai ținut ochii închiși peste această lume crudă;

Bucură-te, Bucură-te, Sfântă Otilia, prin care Hristos ne dă vindecarea!


Condacul 1


Evlavioșii tăi părinți au implorat cerul să le acorde binecuvântarea unui copil. Dar când ai venit pe lume, dezamăgit că nu are un băiat și că ești oarbă, tatăl tău te-a considerat drept un blestem și te-a alungat, făcându-ne să strigăm către Dumnezeu: Bucură-te, Sfântă Otilia, prin care Hristos ne dă vindecarea!


Rugăciune către Sfânta Otilia


Sfântă Otilia, tu care ai cunoscut din copilărie abandonul și încercările, dar ai trăit din fragedă vârstă în rugăciune și asceză, tu care ai dobândit vederea primind iluminarea sfântă a botezului și care ți-ai dedicat viața alinând mizeria spirituală, materială și fizică a surorilor și fraților tăi, roagă-L pe Hristos Dumnezeul nostru să ne dăruiască prin sfintele tale rugăciuni reînnoirea vederii noastre pentru ca ochii noștri, renunțând la păcat, să se nevoiască doar spre contemplarea slavei Sale neprihănite, trupul nostru curățit să fie pus în slujba Sa, mintea și sufletele noastre să fie spălate de păcate, astfel ca și noi să fim vrednici să participăm la venirea Împărăției Sale. Amin!