Acatistul Sfântului Diadoh, Episcopul Foticeii
De este preot, zice: Binecuvântat este Dumnezeul nostru totdeauna, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin, iar de este diacon, monah sau mirean, zice: Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noștri, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-ne pe noi.
Slavă Ție, Dumnezeul nostru, slavă Ție!
Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindenea ești și pe toate le împlinești; Vistierul bunătăților și Dătătorule de viață, vino și Te sălășluiește întru noi și ne curățește pe noi de toată întinăciunea și mântuiește, Bunule, sufletele noastre.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi (de trei ori).
Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh. Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
Preasfântă Treime, miluiește-ne pe noi. Doamne, curățește păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează și vindecă neputințele noastre, pentru numele Tău.
Doamne, miluiește (de trei ori), Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh. Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
Tatăl nostru, Care ești în ceruri, sfințească-se numele Tău, vie împărăția Ta, facă-se voia Ta, precum în cer, așa și pe pământ. Pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi, și ne iartă nouă greșelile noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri. Și nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăvește de cel rău.
Preotul: Că a Ta este împărăția, puterea și slava, a Tatălui și a Fiului și a Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor.
Cântărețul: Amin. Doamne, miluiește (de 12 ori). Și troparele:
Miluiește-ne pe noi, Doamne, miluiește-ne pe noi, că nepricepându-ne de nici un răspuns, această rugăciune aducem ție, ca unui Stăpân, noi, păcătoșii robii Tăi, miluiește-ne pe noi.
Slavă...
Doamne, miluiește-ne pe noi, că întru Tine am nădăjduit; nu Te mânia pe noi foarte, nici pomeni fărădelegile noastre, ci caută și acum ca un Milostiv și ne izbăvește pe noi de vrăjmașii noștri; că Tu ești Dumnezeul nostru și noi suntem poporul Tău; toți lucrul mâinilor Tale și numele Tău chemăm.
Și acum..., al Născătoarei de Dumnezeu:
Ușa milostivirii deschide-o nouă, binecuvântată Născătoare de Dumnezeu Fecioară, ca să nu pierim cei ce nădăjduim întru tine, ci să ne mântuim prin tine din nevoi, că tu ești mântuirea neamului creștinesc.
Apoi:
Cred întru unul Dumnezeu, Tatăl Atotțiitorul, Făcătorul cerului și al pământului, văzutelor tuturor și nevăzutelor.
Și întru unul Domn Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul-Născut, Care din Tatăl S-a născut mai înainte de toți vecii; Lumină din Lumină, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, născut, iar nu fă-cut, Cel de o ființă cu Tatăl, prin Care toate s-au făcut;
Care pentru noi, oamenii, și pentru a noastră mântuire, S-a pogorât din ceruri și S-a întrupat de la Duhul Sfânt și din Maria Fecioara și S-a făcut om;
Și S-a răstignit pentru noi în zilele lui Ponțiu Pilat și a pătimit și S-a îngropat;
Și a înviat a treia zi, după Scripturi.
Și S-a înălțat la ceruri și șade de-a dreapta Tatălui;
Și iarăși va să vină cu slavă, să judece viii și morții, a Cărui împărăție nu va avea sfârșit.
Și întru Duhul Sfânt, Domnul de viață Făcătorul, Care din Tatăl purcede, Cel ce împreună cu Tatăl și cu Fiul este închinat și slăvit, Care a grăit prin proroci.
Întru una, sfântă, sobornicească și apostolească Biserică;
Mărturisesc un Botez întru iertarea păcatelor;
Aștept învierea morților.
Și viața veacului ce va să fie. Amin.
Doamne, miluiește (de 12 ori).
Apoi:
Psalmul 142
Doamne, auzi rugăciunea mea, ascultă cererea mea, întru credincioșia Ta, auzi-mă, întru dreptatea Ta. Să nu intri la judecată cu robul Tău, că nimeni din cei vii nu-i drept înaintea Ta. Vrăjmașul prigonește sufletul meu și viața mea o calcă în picioare; făcutu-m-a să locuiesc în întuneric ca morții cei din veacuri. Mâhnit e duhul în mine și inima mea încremenită înlăuntrul meu. Adusu-mi-am aminte de zilele cele de demult; cugetat-am la toate lucrurile Tale, la faptele mâinilor Tale m-am gândit. Întins-am către Tine mâinile mele, sufletul meu ca un pământ însetoșat. Degrab auzi-mă, Doamne, că a slăbit duhul meu. Nu-ți întoarce fața Ta de la mine, ca să nu mă asemăn celor ce se coboară în mormânt. Fă să aud dimineața mila Ta, că la Tine mi-e nădejdea. Arată-mi calea pe care voi merge, că la Tine am ridicat sufletul meu. Scapă-mă de vrăjmașii mei, că la Tine alerg, Doamne. Învață-mă să fac voia Ta, că Tu ești Dumnezeul meu. Duhul Tău cel bun să mă povățuiască la pământul dreptății. Pentru numele Tău, Doamne, dăruiește-mi viață. Întru dreptatea Ta scoate din necaz sufletul meu. Fă bunătate de stârpește pe vrăjmașii mei și pierde pe toți cei ce necăjesc sufletul meu, că eu sunt robul Tău.
Slavă..., și acum..., Aliluia (de trei ori).
(Troparul)
Doamne, miluiește (de trei ori).
Apoi:
Psalmul 50
Miluiește-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta, și după mulțimea îndurărilor Tale, șterge fărădelegea mea. Mai vârtos mă spală de fărădelegea mea și de păcatul meu mă curățește. Că fărădelegea mea eu o cunosc și păcatul meu înaintea mea este pururea. Ție unuia am greșit și rău înaintea Ta am făcut, așa încât drept ești Tu întru cuvintele Tale și biruitor când vei judeca Tu. Că iată, întru fărădelegi m-am zămislit și în păcate m-a născut maica mea. Că iată, adevărul ai iubit; cele nearătate și cele ascunse ale înțelepciunii Tale mi-ai arătat mie. Stropi-mă-vei cu isop, și mă voi curăți; spăla-mă-vei, și mai vârtos decât zăpada mă voi albi. Auzului meu vei da bucurie și veselie; bucura-se-vor oasele mele cele smerite. Întoarce fața Ta de la păcatele mele și toate fărădelegile mele șterge-le. Inimă curată zidește întru mine, Dumnezeule, și duh drept înnoiește întru cele dinlăuntru ale mele. Nu mă lepăda de la fața Ta și Duhul Tău cel Sfânt nu-L lua de la mine. Dă-mi mie bucuria mântuirii Tale și cu duh stăpânitor mă întărește. Învăța-voi pe cei fără de lege căile Tale și cei necredincioși la Tine se vor întoarce. Izbăvește-mă de vărsarea de sânge, Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele; bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta. Doamne, buzele mele vei deschide și gura mea va vesti lauda Ta. Că de ai fi voit jertfă, Ți-aș fi dat; arderile de tot nu le vei binevoi. Jertfa lui Dumnezeu: duhul umilit, inima înfrântă și smerită Dumnezeu nu o va urgisi. Fă bine, Doamne, întru bună-voirea Ta, Sionului, și să se zidească zidurile Ierusalimului. Atunci vei binevoi jertfa dreptății, prinosul și arderile de tot; atunci vor pune pe altarul Tău viței.
Condacul 1
Unindu-ți chipul prin dragoste cu virtuțile lui Dumnezeu, te-ai arătat icoană vie a Arhiereului Hristos, Sfinte Diadoh. Și gustând întru multă simțire dulceața Preasfântului Duh, întru bucuria Tatălui Ceresc ca un fiu ai intrat: Bucură-te, Sfinte Diadoh, dascăl al isihiei și arhierească mlădiță a Împărăției Sfintei Treimi!
Icosul 1
Viața ta, Sfinte Diadoh, a rămas înveșmântată în taină, însă din cuvântul tău ca un mare ascet și cunoscător al dumnezeieștii viețuiri ai strălucit, pom înmiresmat al raiului din roade vădindu-te:
Bucură-te, hotar al viețuirii celei înalte;
Bucură-te, teolog întru lărgimea vederii duhovnicești;
Bucură-te, vas al smereniei și milei dumnezeiești;
Bucură-te, pomenire de Dumnezeu ce surpi deprinderea răului;
Bucură-te, chip al negrăitei mișcări spre Cel Necuprins;
Bucură-te, îndrăzneală ce cauți dragostea Sfintei Treimi;
Bucură-te, libertate robită prin dragoste lui Hristos;
Bucură-te, credință hrănită de strălucirea iluminării dumnezeiești;
Bucură-te, nevoitor al curăției;
Bucură-te, cuvânt ce saturi simțirea duhovnicească a minții;
Bucură-te, cuvânt lărgit prin contemplație după măsura dragostei;
Bucură-te, cuvânt închinat lui Dumnezeu prin smerita cugetare;
Bucură-te, Sfinte Diadoh, dascăl al isihiei și arhierească mlădiță a Împărăției Sfintei Treimi!
Condacul al 2-lea
Ai învățat, Părinte, că harul Botezului curăță Chipul lui Dumnezeu din om de întinăciunea păcatului, sălășluindu-se în adâncul minții, chiar dacă prezența lui e acoperită. Abia după ce am sporit în dragoste ni se face și harul simțit, zugrăvind peste chip asemănarea. Iar cu dumnezeieștile tale cuvinte ai păzit curată de erezia masalienilor învățătura Bisericii și credința în Sfintele ei Taine, pentru care împreună cu tine slăvim pe Hristos: Aliluia!
Icosul al 2-lea
Din Sfintele Scripturi și trăirea în Duhul ai arătat că înainte de Sfântul Botez harul îndeamnă sufletul spre cele bune din afară, iar Satana foiește în adâncurile lui, încercând să stăvilească toate ieșirile minții spre Domnul. Dar din ceasul în care renaștem, harul intră înlăuntru, iar diavolul e scos afară, războindu-ne din jurul inimii, prin gânduri și simțirile trupului. Pentru aceasta și dragostea de Dumnezeu, când ne gândim la El fierbinte, din adâncul inimii o simțim, iar noaptea patimilor ca pe întunericul cel din afară.
Bucură-te, căutare a locului inimii;
Bucură-te, aflare în adâncul de taină a comorilor vieții;
Bucură-te, alergare pe cărarea sfintelor nevoințe;
Bucură-te, răbdare a necazurilor de la demoni întru simțirea propriei neputințe;
Bucură-te, câștigare prin răbdare a smereniei curățitoare;
Bucură-te, sărăcie cu duhul făcută piatră de altar;
Bucură-te, minte pironită pe crucea inimii;
Bucură-te, pază a Chipului nestricăciunii cu armele luminii;
Bucură-te, trecere prin apa pocăinței și focul cunoștinței de Dumnezeu;
Bucură-te, închinare, chip al unirii celor despărțite de păcat;
Bucură-te, inimă în rugăciune, renăscută din apă și duh;
Bucură-te, Sfinte Diadoh, dascăl al isihiei și arhierească mlădiță a Împărăției Sfintei Treimi!
Condacul al 3-lea
Doctor și călăuză iscusită ești celor încercați de patimi, pătrunzând prin harul lui Dumnezeu în tainițele inimii și vindecând cu puterea Lui sufletele celor ce voiesc tămăduirea. Iar prin tine lucrând Hristos, toată Biserica se întărește și într-un glas cântă: Aliluia!
Icosul al 3-lea
Ne-ai învățat, Părinte, că viața duhovnicească începe prin curățire cu multă luare aminte și frică de Dumnezeu. Căci Domnul ne cheamă să-L urmăm întru lumină, lăsând grijile deșarte și poftele ce aștern întunericul nepăsării.
Bucură-te, curățire, rod al ascultării și înfrânării;
Bucură-te, curățire ce trezești simțirea mângâierii dumnezeiești;
Bucură-te, curățire ce odrăslești rodul dragostei;
Bucură-te, trezvie a minții ce străjuiești vistieriile firii;
Bucură-te, tăcere ce dai tărie în mânia cea împotriva patimii;
Bucură-te, liniștire ce iubești dreapta socoteală;
Bucură-te, răbdare neclintită în așteptarea harului Sfântului Duh;
Bucură-te, cămară strălucind de lumina Lui sfântă și slăvită;
Bucură-te, sfântă nevoință întru a nu stinge duhul;
Bucură-te, minte făcută străvezie de lumina dumnezeiască;
Bucură-te, fierbinte pomenire a Numelui Domnului Iisus;
Bucură-te, Sfinte Diadoh, dascăl al isihiei și arhierească mlădiță a Împărăției Sfintei Treimi!
Condacul al 4-lea
Pământul iubirii de sine l-ai părăsit pentru dragostea lui Hristos, de Care te-ai alipit prin puterea unui negrăit dor. Neîncetat către hotarul vederii lui Dumnezeu călătorind, cu închinare cântai: Aliluia!
Icosul al 4-lea
Toate ispitele și supărările le topeai în dulceața harului, încât ocărât sau păgubit fiind, nedesfăcut de legătura dragostei te arătai, întru plinirea legii duhovnicești.
Bucură-te, suflet condus de alaiul virtuților înaintea Sfintei Treimi;
Bucură-te, credință, cugetare nepătimașă despre Dumnezeu;
Bucură-te, smerenie, căutare doar de slava lui Dumnezeu;
Bucură-te, nădejde, călătoria minții spre cele nevăzute;
Bucură-te, răbdare, stăruință de a-L vedea cu ochii înțelegerii pe Cel Nevăzut, ca văzut;
Bucură-te, neiubire de arginți, dorire de neagonisire, așa cum cineva vrea să aibă;
Bucură-te, cunoștință, uitare de sine când te gândești la Dumnezeu;
Bucură-te, smerită cugetare, uitare atentă a isprăvilor tale;
Bucură-te, nemâniere, dorință multă de a nu te mânia;
Bucură-te, curăție, simțire pururea lipită de Domnul;
Bucură-te, iubire, sporire a prieteniei cu cei ce ne ocărăsc;
Bucură-te, desfătare în Dumnezeu, socotire ca bucurie a tristeții morții;
Bucură-te, Sfinte Diadoh, dascăl al isihiei și arhierească mlădiță a Împărăției Sfintei Treimi!
Condacul al 5-lea
Sfeșnicul cunoștinței lumina în tine pururi, căci prin toate, și mai ales prin pacea sufletului, dăruiai odihnă Duhului Sfânt, neîntristând cu nimic bunătatea Lui. Pentru aceasta, tuturor grăiai că numai El poate curăți mintea și să o izbăvească din mâinile nevăzuților tâlhari cu puterea Sa, ca luminată și neîncețoșată să cânte cu mulțumire: Aliluia!
Icosul al 5-lea
Chipul tău izvora puterea credinței lucrătoare prin dragoste, pe toți îndemnându-i să intre în focul trăirii duhovnicești, iar mustrările conștiinței ca pe un leac al vieții să le primească.
Bucură-te, cuget subțiat prin osteneli și dureri;
Bucură-te, dor nemărginit de mărturisire;
Bucură-te, cuvânt fără pizmă;
Bucură-te, râvnă fără răutate;
Bucură-te, credință, apă a uitării relelor;
Bucură-te, pocăință, revărsare de lacrimi cu multă mulțumire;
Bucură-te, osândire a păcatelor proprii ce alungi judecata;
Bucură-te, frică de Domnul ce cureți lepra voluptății;
Bucură-te, mișcare spre bunătatea dumnezeiască neîmpiedicată de grijă;
Bucură-te, simplitate a dispoziției inimii ce atingi limanul voii dumnezeiești;
Bucură-te, trup înflorit prin har și nădejdea cea bună a inimii;
Bucură-te, desăvârșită nemișcare din locul rugăciunii;
Bucură-te, Sfinte Diadoh, dascăl al isihiei și arhierească mlădiță a Împărăției Sfintei Treimi!
Condacul al 6-lea
Pe calea fără întoarcere a prefacerii duhovnicești ai alergat, Sfinte Diadoh, iar împlinind faptele dreptății în duh de smerenie, chipul ți l-ai luminat cu liniștea negrăită a chemării lui Hristos: Aliluia!
Icosul al 6-lea
Pătimind lucrarea harului, izvor de dragoste și bucurie spre slava Bisericii te-ai arătat, iar uns de mirul Cuvântului ne-ai împărtășit din experiență știința luptei duhovnicești.
Bucură-te, îmbrăcare în Hristos, prin împărtășirea de dumnezeieștile Taine;
Bucură-te, risipire prin pomenirea Domnului Iisus a adierii vicleanului;
Bucură-te, suflet purtat spre Hristos de o mișcare neșovăielnică și fără năluciri;
Bucură-te, trup atras de suflet în sânul dragostei netâlcuite;
Bucură-te, feciorie a minții ce naști deosebirea duhurilor;
Bucură-te, stăruință în ascultare ce nimicești părerea de sine;
Bucură-te, ascultare cu bucurie ce odrăslești smerita cugetare;
Bucură-te, ascultare, ușă și intrare spre dragostea lui Hristos;
Bucură-te, bărbăție și milă ce așterni cale blândeții;
Bucură-te, împlinire a canonului conștiinței;
Bucură-te, chip de împărat al creației, prin asemănarea cu Hristos;
Bucură-te, iubire de Dumnezeu din tot cugetul și simțirea inimii;
Bucură-te, Sfinte Diadoh, dascăl al isihiei și arhierească mlădiță a Împărăției Sfintei Treimi!
Condacul al 7-lea
Prin paza simțurilor ținerea de minte a inimii spre lucrarea poruncilor o ai întărit. Iar prin ochii virtuților pe Dumnezeu văzând, cu aripile dragostei Lui te-ai acoperit, asemănându-te heruvimilor, care neîncetat cântă: Aliluia!
Icosul al 7-lea
Ai învățat pe creștini să deprindă ura față de patimile neraționale, dar să nu se scârbească precum maniheii de cele firești invocând asceza. Ci cu înfrânarea să-și înfrumusețeze trupul ca pe un altar al Duhului Sfânt și semn al dragostei adevărate.
Bucură-te, lucrare a virtuților cu măsura dreptei socoteli;
Bucură-te, nevoință a trupului ce slujești luptei duhovnicești;
Bucură-te, păzire a înfrânării de viermele slavei deșarte;
Bucură-te, postire, cale spre fericita cumpătare;
Bucură-te, răbdare fără șovăire a amărăciunii luptei;
Bucură-te, tărie a cugetului nemoleșită de desfătări;
Bucură-te, nădejde a vindecării aruncată spre Hristos;
Bucură-te, inimă mulțumitoare ce atingi hotarul neprihănirii;
Bucură-te, mutare a plăcerii în simțirile duhovnicești;
Bucură-te, strâmtorare a cugetului, cărare a vieții veșnice;
Bucură-te, credință ce primești arvuna vieții viitoare;
Bucură-te, privire întoarsă prin pomenirea de Dumnezeu în adâncul inimii;
Bucură-te, Sfinte Diadoh, dascăl al isihiei și arhierească mlădiță a Împărăției Sfintei Treimi!
Condacul al 8-lea
De asprimea patimilor curățindu-ți mintea, iar simțirea ca pe un prunc la sânul Duhului încălzind-o, ca de la o maică te-ai învățat a cugeta și a striga: „Doamne Iisuse Hristoase!”. Așa ai aflat înlăuntrul inimii mărgăritarul iubirii de Dumnezeu și pentru El cele trecătoare lăsând, neîncetat cântai: Aliluia!
Icosul al 8-lea
Ca pe o mireasă fără prihană cugetul Bisericii l-ai înfățișat lui Hristos, tuturor împărtășind lumina dragostei și curăția credinței, cu arhierească vrednicie.
Bucură-te, nevedere a lumii făcută mahramă a Cuvântului;
Bucură-te, mahramă a simțirii pecetluită cu Chipul Lui;
Bucură-te, vedere apoi și a celor din afară prin lumina din icoană;
Bucură-te, memorie sfințită de întipărirea Numelui mântuitor;
Bucură-te, păzire a cugetului în hotarul închinării;
Bucură-te, jertfire a voii proprii ce întrupezi voia dumnezeiască;
Bucură-te, tăcere la vreme, maica gândurilor preaînțelepte;
Bucură-te, înlăcrimată și blândă cugetare;
Bucură-te, limpede cântare a stăpânirii Domnului;
Bucură-te, sărăcie de Dumnezeu iubitoare, năstrapă a teologiei;
Bucură-te, nejudecare, inimă copleșită de dreptatea dragostei lui Hristos;
Bucură-te, Sfinte Diadoh, dascăl al isihiei și arhierească mlădiță a Împărăției Sfintei Treimi!
Condacul al 9-lea
Sfântul Ioan Botezătorul însuși ți s-a arătat în vedenie, din ale cărui cuvinte chipul vederii duhovnicești l-ai zugrăvit, cântând împreună cu el: Aliluia!
Icosul al 9-lea
În fulgerările luminii negrăite cu cuvintele lui Dumnezeu hrănindu-ți mintea, ai intrat în cămara Mirelui Hristos, prin Care chipul unirii celei mai presus de fire Bisericii l-ai împărtășit.
Bucură-te, rugăciune ostenitoare, plinire a milosteniei;
Bucură-te, pocăință izbăvitoare de patimi;
Bucură-te, vestire cu putere multă a Împărăției lui Dumnezeu;
Bucură-te, răbdare cu bucurie a lipsei și necazurilor;
Bucură-te, neprihănită mânie ce alungi moleșeala și întristarea;
Bucură-te, râvnă a cuvioșiei împotriva păcatului;
Bucură-te, mișcare nemișcată a inimii sub suflarea harului;
Bucură-te, smerenie, veșmânt al dumnezeirii;
Bucură-te, îngerească pace a mărturisirii curate;
Bucură-te, conștiință încredințată de iertare prin lacrimile dragostei;
Bucură-te, gustare întru cunoștință a Trupului și Sângelui lui Hristos;
Bucură-te, răstignire de bunăvoie pe Crucea Iubirii;
Bucură-te, Sfinte Diadoh, dascăl al isihiei și arhierească mlădiță a Împărăției Sfintei Treimi!
Condacul al 10-lea
Împărățind în tine harul, frumusețea izvoarelor Foticeii cu strălucirea dogmelor o ai umbrit. Căci învățai ca unul care are putere, iar de buruienile eretice pământul inimilor curățind, soborniceasca credință o ai semănat: Aliluia!
Icosul al 10-lea
Împreună cu alți ierarhi, pe împăratul Leon I l-ai înștiințat de moartea patriarhului Alexandriei, Proterie, ucis de monofiziți. Și de cugetul pângăritor icoana mântuirii apărând, pe Hristos în două firi nedespărțite și neamestecate L-ai mărturisit.
Bucură-te, stâlp neclintit al Bisericii;
Bucură-te, mântuitoare grijă de odoarele credinței;
Bucură-te, minte înălțată deasupra zidirii;
Bucură-te, cuvânt încălzit de Soarele Hristos;
Bucură-te, cuvânt mângâiat de adierea Sfântului Duh;
Bucură-te, cuvânt umbrit de Părintele luminilor;
Bucură-te, gândire adâncă la moarte, hotarul veșniciei;
Bucură-te, smerenie ce prefaci deznădejdea în fericită întristare;
Bucură-te, socotire de sine mai prejos decât toată zidirea;
Bucură-te, dar și lepădare de sine întru mărturisirea credinței;
Bucură-te, inimă unită cu mintea lui Hristos;
Bucură-te, Sfinte Diadoh, dascăl al isihiei și arhierească mlădiță a Împărăției Sfintei Treimi!
Condacul al 11-lea
Pe scara de la pământ la cer descoperită lui Iacov, ca un înger al păcii urcai și coborai, adâncul Proniei dumnezeiești scrutând cu inimă curată: Aliluia!
Icosul al 11-lea
Ca un prunc adevărat al harului, cu mici părăsiri și dese mângâieri alăptat, te-ai deprins cu toată frica și întru multă smerenie să-L chemi pe Domnul în ajutor, cunoscând răutatea vrăjmașului. Pe care prin bunătatea lui Dumnezeu risipind-o, ai ajuns la bărbatul desăvârșit și măsura vârstei plinirii lui Hristos.
Bucură-te, iubire de Hristos cu nesăturată voință;
Bucură-te, iubire de osteneală întru simțirea dragostei Lui;
Bucură-te, gustare cu toată încredințarea din dulceața ei;
Bucură-te, zi de zi înnoit întru omul dinăuntru;
Bucură-te, prefăcut întreg în cuptorul harului;
Bucură-te, suflet hrănit cu focul necreat;
Bucură-te, trup îmbrăcat în slava Mirelui;
Bucură-te, inimă acoperită de vălul pomenirii de Dumnezeu;
Bucură-te, chip zugrăvit de har după dumnezeiasca asemănare;
Bucură-te, mucenicie cu duhul și desăvârșită mărturisire;
Bucură-te, a dragostei lui Hristos cu viața zugrăvire;
Bucură-te, fierbinte ajutător și păcii de sus mijlocitor;
Bucură-te, Sfinte Diadoh, dascăl al isihiei și arhierească mlădiță a Împărăției Sfintei Treimi!
Condacul al 12-lea
Chiar și pentru greșelile sau împrăștierile fără de voie ne-ai învățat, Părinte, să facem Stăpânului jertfă de mărturisire, până ce conștiința se va încredința de iertare prin lacrimile dragostei. Ca nu cumva în vremea ieșirii să aflăm în frică o mărturie a păcatului, ci cu îngerii păcii deasupra oștilor întunecate înălțându-ne, să cântăm: Aliluia!
Icosul al 12-lea
Întraripat de dragostea Sfintei Treimi și întru Duhul numind pe Dumnezeu Tată, în ceasul ieșirii tale ai fost înălțat pe carul de foc al virtuților până în prezența Domnului, împreună cu toți sfinții.
Bucură-te, strălucire a smereniei de pe urmă;
Bucură-te, smerită cugetare ce te umpli de dumnezeiasca bunătate;
Bucură-te, gustare întru răbdare a paharului pătimirilor;
Bucură-te, bucurie și înțeleaptă sfială a pășirii întru odihnă;
Bucură-te, mucenicească mărturisire a conștiinței în suferințele ultime;
Bucură-te, păzire cu hotărâre și evlavie a darului dumnezeiesc;
Bucură-te, locaș al harului prin desăvârșirea întru neputințe;
Bucură-te, primire prin cruce a peceții virtuții lui Dumnezeu;
Bucură-te, dar al închinării adus la altarul iubirii Sfintei Treimi;
Bucură-te, rod înmiresmat al Bisericii;
Bucură-te, inimă întipărită cu Numele biruinței;
Bucură-te, că viața lui Hristos a înghițit ceea ce era în tine muritor;
Bucură-te, Sfinte Diadoh, dascăl al isihiei și arhierească mlădiță a Împărăției Sfintei Treimi!
Condacul al 13-lea
O, Sfinte Arhiereule al lui Hristos și cinstit mădular al Bisericii, ascultă smerita noastră rugăciune și, văzându-ne neputința, cheamă dintru negrăita strălucire asupra noastră milostivirea Domnului și a Preacuratei Maicii Sale. Ca îndreptați din credință, înrădăcinați în dragoste și întraripați prin nădejde să primim la Judecată cercarea de foc a faptelor, nu spre osândă, ci spre luminare și cu îndrăznire să cântăm: Aliluia! (acest condac se zice de trei ori)
Apoi se zice Icosul 1 și Condacul 1
Icosul 1
Viața ta, Sfinte Diadoh, a rămas înveșmântată în taină, însă din cuvântul tău ca un mare ascet și cunoscător al dumnezeieștii viețuiri ai strălucit, pom înmiresmat al raiului din roade vădindu-te:
Bucură-te, hotar al viețuirii celei înalte;
Bucură-te, teolog întru lărgimea vederii duhovnicești;
Bucură-te, vas al smereniei și milei dumnezeiești;
Bucură-te, pomenire de Dumnezeu ce surpi deprinderea răului;
Bucură-te, chip al negrăitei mișcări spre Cel Necuprins;
Bucură-te, îndrăzneală ce cauți dragostea Sfintei Treimi;
Bucură-te, libertate robită prin dragoste lui Hristos;
Bucură-te, credință hrănită de strălucirea iluminării dumnezeiești;
Bucură-te, nevoitor al curăției;
Bucură-te, cuvânt ce saturi simțirea duhovnicească a minții;
Bucură-te, cuvânt lărgit prin contemplație după măsura dragostei;
Bucură-te, cuvânt închinat lui Dumnezeu prin smerita cugetare;
Bucură-te, Sfinte Diadoh, dascăl al isihiei și arhierească mlădiță a Împărăției Sfintei Treimi!
Condacul 1
Unindu-ți chipul prin dragoste cu virtuțile lui Dumnezeu, te-ai arătat icoană vie a Arhiereului Hristos, Sfinte Diadoh. Și gustând întru multă simțire dulceața Preasfântului Duh, întru bucuria Tatălui Ceresc ca un fiu ai intrat: Bucură-te, Sfinte Diadoh, dascăl al isihiei și arhierească mlădiță a Împărăției Sfintei Treimi!